MUZEUL SCRIITORILOR DÂMBOVIŢENI


        Adresa:
        Str. Justiţiei, nr. 7, Târgovişte, jud. Dâmboviţa, Tel.: 0245/612877
        Program:
        Luni: închis
        Marţi - Duminică: 9:00 - 17:00

        Muzeul Scriitorilor Dâmboviţeni a fost inaugurat la 30 decembrie 1968 şi este adăpostit în casa scriitorului I. Al. Brătescu-Voineşti, construită între anii 1897-1898, "un roman de toată frumuseţea", cum mărturisea însuşi scriitorul.
        Structurat pe mai multe secţiuni, acest lăcaş de cultură ne introduce în atmosfera Evului Mediu când Târgoviştea era primul centru cultural al ţării. Regăsim aici prima mare realizare târgovişteană "învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie" - o redactare a literaturii parenetice de tip bizantin. Aici, la Târgovişte realiza Balthazar Walther cronica astăzi pierdută "Scurtă şi adevărată descriere a faptelor săvârşite de Ioan Mihai, domnitorul Tării Româneşti, preastrălucitul, preamăritul şi preaviteazul..." (G6rliz,1599), iar Stavrinos scria în limba greacă poemul "Vitejiile prea piosului şi prea viteazului Mihai Voievod" (Veneţia, 1785). în vremea lui Matei Basarab, umanistul Udrişte Năsturel, traducător şi protector al tiparului este primul stihuitor cult, aici, la Târgovişte unde Petru Cercel îşi exercita talentul de poet-stihuitor pe scaunul Basarabilor. O a doua secţiune a muzeului îl prezintă pe Ienăchiţă Văcărescu "părintele gramaticii româneşti", cum îl numea Heliade Rădulescu, autorul vestitului Testament: "Urmaşilor mei Văcăreşti/ Las vouă moştenire/ Creşterea limbei româneşti/ Ş-a patriei cinstire". Aceste câteva versuri capătă valenţele culturii româneşti şi a biruinţei scrisului în limba română.
        Poetă româncă de limbă franceză, Elena Văcărescu, nepoata primului dintre Văcăreşti îmbină romantismul cu accentele simboliste şi are o contribuţie majoră la deschiderea literaturii române spre valorile spiritualităţii universale. "Rapsodul Dâmboviţei" este ecoul liric al cântecelor populare româneşti tradus în limba franceză, volum pentru care, autoarea a primit premiul Academiei Franceze. Reprezentanta României la Liga Naţiunilor de la Geneva alături de diplomatul Nicolae Titulescu, Elena Văcărescu a fost membră a Academiei Franceze şi membră de onoare a Academiei Române. Vizitatorul regăseşte în muzeu câteva dintre scrierile poetei: "Le jardin passione", "Amor vincit", romanul "Rada" şi piesa de teatru "Cobzarul".
        Considerat drept primul poet modern în literatura română, Vasile Cârlova pătrunde în literatură cu numai cinci poezii influenţate de poezia romantică franceză a lui Volney: "Păstorul întristat", "Ruinurile Târgoviştei", "înserare", "Rugăciune", "Marşul oştirii române".
        Grigore Alexandrescu oferă vizitatorului o poezie romantică influenţată de romantismul francez din poeziile lui Lamartine, Volney, meditaţia în faţa trecutului glorios al patriei pe care îl descoperă în vizita făcută pe valea Oltului împreună cu prietenul său, scriitorul Ion Ghica: "Umbra lui Mircea. La Cozia", "Răsăritul lunii. La Tismana", "Morminte. La Drăgăşani", "Adio. La Târgovişte", "Trecutul. La Mănăstirea Dealu", etc.
        Contribuind la consolidarea literaturii române modeme, Ion Heliade Rădulescu, a înlesnit transmiterea mai departe a unor puternice tradiţii culturale, fiind în acelaşi timp cel care a luptat să facă din oraşul Târgovişte simbolul înălţării şi al gloriei româneşti. Poeziile sale: "Cântarea dimineţii", "Poezia", "O noapte pe ruinurile Târgoviştei", "Fragment", "în aşteptarea lui 1848", "Adio la patrie", "Sfânta cetate", "Armata română înaintea dumnezeului puterilor", poartă numele de Tărgoviştenele.
        I. H. Rădulescu are meritul de a scoate în anul 1829 primul ziar din Ţara Românească, "Curierul românesc". Fondator alături de Ion Câmpineanu a "Societăţii filarmonice" (1833), Heliade sprijină dezvoltarea teatrului românesc şi editează "Gazeta teatrului naţional" (1835-1836). Este considerat drept cel mai important ctitor de cultură din prima jumătate a secolului al XlX-lea.
        Alexandru Vlahuţă, autorul "României pitoreşti" debutează în ziarul Armonia cu poezia "Dormi în pace", ca membru al societăţii culturale Progresul milita pentru diminuarea statutului de oraş obscur al Târgoviştei.
        Camera de lucru a lui Brătescu-Voineşti ne aminteşte de momentele petrecute de scriitor împreună cu familia şi prietenii săi, de clipele de inspiraţie când a scris "Privighetoarea", "Moartea lui Castor", "Puiul".
        Născut la Voineşti - judeţul Dâmboviţa, în 1915, profesorul Vasile Florescu lasă culturii române două lucrări de o înaltă ţinută ştiinţifică: "Conceptul de literatură veche. Geneză şi evoluţie. Rolul său în istoria artei şi teoriei literaturii" (1968) şi "Retorica şi neoretorica. Geneză. Evoluţie. Perspective." (1973), dovedind temeinice cunoştinţe de lingvistică, estetică, teoria literaturii, istorie, logică, filozofie.
        Prozator, istoric literar, eseist, ziarist şi om de teatru, Ion G. Vasiliu pătrunde în viaţa oraşului Târgovişte cu îndrăzneala omului de cultură care face totul cu patimă, şi face bine. Albumul "Târgovişte" unde descrie istoria şi monumentele sale, îi defineşte şi mai mult ataşamentul faţă de oraşul care l-a înfiat.
        În "Dicţionarul de literatură al judeţului Dâmboviţa" cercetătorii Victor Petrescu şi Serghie Paraschiva vorbesc, printre altele, despre înfiinţarea la Târgovişte, după al doilea război mondial, a "Şcolii prozatorilor târgovisteni"; mişcare literară care cuprinde proza scrisă cu deosebit talent de Radu Petrescu ("Matei Iliescu", 1970, "O singură vârstă", 1975, "Ocheanul întors", 2000), Mircea Horia Simionescu ("Ingeniosul bine temperat: dicţionar onomastic", 1970, "Nesfârşitele primejdii", 1978, "Ulise şi umbra", "Banchetul", 1982, "Povestiri galante", 1994, "Febra", 1998, etc.), Costache Olăreanu ("Avionul de hârtie", "Fals tratat de petrecere a călătoriei" 1982, "Lupul şi chitanţa", 1995), o serie întreagă de eseişti excepţionali care cultivă ficţiunea stranie, absurdul, grotescul, atingând rafinamentul scrisului, vecin cu perfecţiunea.
        Muzeul Scriitorilor Dâmboviţeni prezintă vizitatorului, ediţii princeps, corespondenţă, mobilier de epocă, obiecte cu caracter memorial, artă plastică, fotografii, care vin să ilustreze, în mod fericit, talentul scriitoricesc, frământările oamenilor de cultură de pe aceste meleaguri.

(Sursa: Târgovişte. Ghid turistic - Mihai Oproiu, Anda Andronescu)


marire    


Home