La Târgovişte s-au născut multe personalităţi ai culturii noastre din care merită amintiti: Ion Heliade Rădulescu (1802-1872), I.A. Brătescu-Voineşti (1868-1946), Grigore Alexandrescu (1810-1885) s.a.
     În ziua de azi, tradiţia culturală este menţinută de biblioteci, cinematograful Independenţa, casele de cultură (a Sindicatelor, a municipiului, a tineretului), sala Polivalentă, Galeria de arte şi Salonul artelor, de Teatrul Tony Bulandra şi Teatrul Municipal pentru Copii şi Tineret "Mihai Popescu", de diferite ansambluri de muzică populară cum sunt "Dâmboviţa", "Fir de dor", etc.
      Învăţământul este reprezentat de cele 14 şcoli, 11 licee din care merită amintite Colegiul Naţional "Constantin Carabella", Colegiul Naţional "Ienăchiţă Văcărescu", Colegiul Pedagogic, Colegiul Economic "Ion Ghica" şi nu în cele din urmă Liceul "Ion Heliade Rădulescu". Învăţământul superior este bine reprezentat prin Universitatea de stat Valahia.
      Târgoviştea a fost unul din marile centre de cultură ale evului mediu românesc şi sud-est european.
      O lungă înşiruire de nume datorate Târgoviştei înseamnă priorităţi în cultura românească. Astfel călugărul Macarie a imprimat în teascurile Mănăstirii Dealu, în vremea lui Radu cel Mare, primele tipărituri din ţară, în limba slavonă, trei cărţi ecleziastice, tradiţia fiind continuată de Dimitri Liubovici şi de diaconul Coresi. Tot de aici datează primele xilografuri româneşti.
      Domnitorul Neagoe Basarab este considerat primul erudit român. Lucrarea sa "învăţăturile către fiul meu Teodosie" poate sta alături de "Principele" Machiaveli ca una dintre scrierile europene importante din sec. XVI. În aceeaşi vreme Gavril Pretu scrie "Viaţa patriarhului Nifon". Datorită comentariilor sale politice, el este considerat un precursor al pamfletului românesc.
      Scurta domnie a lui Petru Cercel (1583-1585), erudit renascentistă, admirat de Henric III de Valois şi la curţile Veneţiei şi Romei, este deosebit de importantă. El reconstruieşte şi înfrumuseţează palatul domnesc, biserica şi parcul acesteia, realizează aducţiunea de ape pe conducte de olane, deschide prima turnătorie de bronz pentru tunuri, şi în sfârşit, înfiinţează prima academie domnească. Matei Basarab şi domnul Moldovei Vasile Lupu ridică fiecare în ţara celuilalt câte o biserică, în semn de prietenie. Aceasta va determina inspiraţia reciprocă a meşterilor zidari, adică unificarea stilistică a arhitecturii româneşti.
      Mitropolia din Centru în vremea lui Matei Basarab se formează în tipografiile de la Dealu şi Mitropolie, două centre de copişti şi miniaturişti.
      Apar primele cărţi tipărite în limba română: "Carte românească de învăţătura" în Moldova şi "Îndreptarea legii" la Târgovişte, care pot fi considerate printre primele coduri de limbă naţională din Europa.
      Secolul XVI reprezintă şi perioada în care se dezvoltă la Târgovişte o adevărată şcoală de zugravi de biserici şi iconări, din care fac parte Dobromir şi fiul său, urmaţi în secolele următoare de Stroe şi Radu (de la care s-a păstrat singurul caiet cu modele din epoca folosit până în 1870).
      Iar din 1698, Constantinos, Ioan Ioachim şi Stan formează o echipă care pictează câteva biserici din Târgovişte, printre care şi cea Domnească. Remarcabilă este şi sculptura în lemn, cu deosebire a iconostaselor încrustate.
      Secolul XVII este marcat profund de lunga domnie a lui Constantin Brâncoveanu. Se creează acum un stil arhitectural specific românesc, aplicat la marile biserici şi conace construite în acea vreme şi care va fi preluat de celebri arhitecţi români moderni. Este vorba de arcături cu acolade la cerdace şi foişoare, cu stâlpi de piatră puternic ornamentaţi.
      Primul stihuitor cult român este considerat Udrişte Năsturel care în traducerile sale menţionează caracterul latin al limbii române. Se pune baza învăţământului în Ţara Românească prin şcoala înfiinţată în 1646, în Târgovişte.
      La cumpăna dintre veacurile XVIII şi XIX se poate vorbi despre o adevărată renaştere spiritulă naţională, generată de scriitori ai acestor meleaguri care au aşezat temeliile moderne ale limbii române: Ienăchiţă, Nicolae şi Iancu Văcărescu, Vasile Cârlova, Ion Heliade-Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Alexandru Vlahuţă, Ion Ghica, Ion Alexandru Brătescu-Voineşti, Iancu Constantin Visarion, Elena Văcărescu şi Smaranda Gheorghiu - autoarea unor note asupra călătoriilor sale care au purtat-o până la Polul Nord.
      Documente importante, manuscrise şi cărţi rare pot fi văzute şi studiate la Muzeul de Istorie, Muzeul Tiparului, Muzeul Scriitorilor, Muzeul pictorului Petraşcu. Casa Sindicatelor, a Tineretului, Casa de Cultură a Municipiului sunt de asemenea locuri de răspândire a culturii în oraş.
      Aici a avut loc în ultimul deceniu două ediţii internaţionale de teatru, numeroase festivaluri internaţionale de folclor. Aici se desfăşoară Festivalul Naţional de Romanţe "Crizantema de aur" care a ajuns la a 40-a ediţie şi festivalul "Moştenirea Văcăreştilor" care a ajuns tot la ediţia a 40-a. Vernisaje expoziţionale, lansări de carte completează o intensă viaţă culturală.



Home