COMPLEXUL MONUMENTAL "STELEA"

        Adresa: Strada Stelea nr. 6
        Complexul monumental "Stelea" reprezintă un ansamblu format dintr-un număr important de monumente, dintre care enumerăm: biserica Mănăstirii Stelea, construită de Vasile Lupu (1645), chiliile mănăstirii (secolul al XVI-lea), casa egumenească (stăreţia, 1645), turnul-clopotniţă (secolul al XVI-lea), zidurile de incintă, biserica lui Stelea spătarul. Nu putem să nu includem în acest complex biserica aflată în imediata apropiere, în parcul prefecturii, numită de tradiţia locală Stelea Veche. Prin caracteristicile arhitecturale, cu elemente constructive novatoare de factură moldovenească, care o deosebesc de toate celelalte monumente din oraş, influenţa exercitată asupra arhitecturii locale, frumuseţea iconostasului şi valoarea icoanelor, istoria interesantă, care 1-au determinat pe regretatul publicist Ion Vasiliu să o numească "ram înflorit între două vrăjmăşii", face din acest complex monumental, bine administrat, o reală concurenţă pentru Complexul muzeal Curtea Domnească.
        Biserica mănăstirii, ctitorie a lui Vasile Lupu.
        Hramul: învierea (Vâspesenia) lui Dumnezeu şi a mântuitorului nostru Iisus Hristos.
        Tipul: triconc.
        Numele: "Biserica Stelea".
        Construcţia monumentului: Biserica a fost construită de către domnul Moldovei Vasile Lupu pe locul bisericii "ce... a făcut mai înainte Stelea neguţătorul", căci acolo "zace... trupul răposatului părintelui meu, Nicolae vel agă (Coci)". Acum "când l-a dăruit Dumnezeu cu domnia Ţării, Vasile Lupu..." a început să o zidească din nou, "în zilele fratelui nostru, Io Matei Basarab voievod",... domnul Ţării Ungrovlahiei şi a săvârşit-o, "în luna lui septembrie 7 şi anul 7154 (1645)", motiv pentru care stema Moldovei, ce decorează pisania bisericii ne întâmpină încă de la intrare. În replică, Matei Basarab a construit mănăstirea Soveja (Putna), numită şi Dobromina (Pace bună), unde se aflau colonizate sate munteneşti din Muscel, iniţiativă ce dorea să consfinţească împăcarea dintre cei doi domnitori. Paul din Alep, însoţitorul patriarhului Antiohiei, care a locuit în mănăstire, arăta că era "foarte mare şi înaltă", "cu două turle zvelte", înconjurată "cu ziduri de piatră" şi foarte "bine luminată" şi o considera ca fiind cea mai frumoasă din Târgovişte.
        Refaceri: Trupele turceşti şi cele tătăreşti, venite să-l înlăture de la domnie pe Constantin Şerban, au supus mănăstirea unui asediu, căci aici se refugiase o ceată de cazaci, urme ale acelei lupte fiind amintite de funinginea păstrată pe bolta clopotniţei. Cu acel prilej "biserica a ars cu totul pe dinăuntru şi pe dinafară... cu ziduri şi acoperiş", precum şi "iconostasul", ce era de o rară frumuseţe. Biserica a fost reparată de Constantin Brâncoveanu, fiind metoh al mănăstirii Sfântul Gheorghe Nou, apoi la Sfântul Mormânt din Ierusalim. Devenită biserică parohială (1863), a fost învelită cu tablă (1865,1871), i s-a refăcut turla din lemn (1879). S-au efectuat noi reparaţii între anii 1943-1946 şi 1971-1976.
        Descrierea monumentului: Planul trilobat este compus din pridvor închis, pronaos, naos şi absida altarului, cu şase contraforţi exteriori. Pridvorul are două intrări laterale, la care s-a adăugat cea realizată prin modificarea unei ferestre. Se distinge portalul decorat cu nervuri şi pisania. Pe latura de sud a pronaosului este marcat locul unde se presupune că a fost mormântul lui Nicolae Coci, tatăl ctitorului. Naosul, cu cele două abside laterale, este dominat de pantocrator, în timp ce absida altarului este hectagonală la exterior şi semicirculară la interior. La exterior, faţada bisericii este împărţită de un brâu din piatră răsucit în specificul moldovenesc. Registrul superior este decorat cu firide din arce gemene, şi mai multe rânduri de cărămizi aşezate sub formă de dinţi de fierăstrău, în timp ce registrul inferior este decorat cu firide înalte, din profiluri de ciubuce cu profil rotunjit. De o mare frumuseţe şi armonie sunt cele două turle de secţiune octogonală la exterior. Aşezate fiecare linie prismatică şi alta stelară, turlele sunt decorate cu firide gemene, contraforţi, ancadramente de piatră, bumbi şi plăci de ceramică smălţuită cu verde, ce înnobilează faţadele turlelor şi realizează o notă de varietate şi pitoresc.
        Turnul-clopotniţă reprezintă cel mai vechi monument al complexului monumental Stelea. Construit în secolul al XVI-lea, păstrează la partea inferioară modalitatea de decoraţie specifică epocii, realizată prin jocul de cărămizi aşezate orizontal şi vertical, alternate cu panouri de tencuială.
        Chiliile construite de asemenea la sfârşitul secolului al XVI-lea, sunt realizate în planul tradiţional dezvoltat al casei ţărăneşti, cu prispă şi stâlpi de lemn şi pardoseală de cărămidă şi sobe de teracotă.
        Zidurile de incintă, lucrate în casete din bolovani de râu şi cărămizi, datează de la mijlocul secolului al XVII-lea. Iniţiativa de restaurare a acestora, evidenţiază dorinţa de a pune în adevărata valoare acest complex monumental reprezentativ pentru oraş.
        Casa egumenească (Stăreţia). Vasile Lupu a reluat lucrările anterioare realizate la sfârşitul secolului al XVI-lea. Planul dreptunghiular este format din beciuri spaţioase sprijinite în mijloc de un stâlp median central şi parter înalt, unde se află o sală cu patru camere, la care se ajunge pe o scară exterioară. Monumentul a fost refăcut între anii 1987-1992.
        Biserica Stelea-Veche, situată în parcul Prefecturii, a cunoscut mai multe etape în existenţa sa. Realizată din lemn la sfârşitul secolului al XlV-lea, a fost edificată în plan triconc, cu cinci contraforţi, tipic bisericilor moldoveneşti din epoca lui Ştefan cel Mare. A fost realizată de negustorii moldoveni, concentraţi în "mahalaua moldovenească". Refăcută în epoca lui Matei Basarab, ea a fost demolată în anul 1864.
        Important de reţinut:
arhitectura fiecărui monument al ansamblului, pictura bisericii realizată în epoca brâncovenească, iconostasul cu icoane de mare frumuseţe, cuprinzând scene religioase cum ar fi: "întâmpinarea Domnului", "învierea lui Lazăr", pietre de mormânt din anii 1607, 1609, 1639, 1647, 1664, 1688, 1713. De la biserică s-a ridicat discul filigranat din argint aurit, dăruit de Stanca, soţia lui Mihai Viteazul (1599), anaforniţa din argint aurit cu stema Moldovei, dăruită de Vasile Lupu (1636). Se păstrează de asemenea, potirul din argint dăruit de Vasile Lupu în anul 1645, mai multe clopote (1782, 1803, 1852, 1929), policandrul din bronz realizat la Braşov în 1863, cele două jilţuri brâncoveneşti, decorate cu motive vegetale ce se află la Muzeul naţional de istorie din Bucureşti.
       
(Sursa: Târgovişte. Ghid turistic - Mihai Oproiu, Anda Andronescu)


marire     marire     marire marire     marire    



Home