BISERICA "SFÂNTUL NICOLAE SIMULEASA"


        Adresa: Strada Nicolae Filipescu, nr. 75.
        Hramul: "Sfântul Nicolae" (1654), "Sfinţii Voievozi" (1800).
        Tipul: plan trilobat.
        Numele: "Biserica Sârbilor" (1790), "Biserica Sârbilor de jos", "Biserica Sfântul Nicolae" (1830, 1905), "Biserica Simuleasa" (1864), "Biserica Sfântul Nicolae Sârbi" (1892).
        Construcţia edificiului: Biserica ctitorită de "jupan Mirco vel căpitan za sârbi cu soţia sa Ioana şi familia sa" a fost construită între 10 iunie şi 30 noiembrie 1654", având ispravnic pe Stănimir.
        Refaceri: Rămânând "nezugrăvită şi învechindu-să" biserica a fost împodobită de Sima Bucşenescu "cu zugrăveli şi cu alte odoare bisericeşti, advon şi clopotniţă şi cu învelişul", "înfrumuseţându-se cu totul desăvârşit". O nouă refacere a avut loc în 1863, când turlele iniţiale au fost înlocuite cu turle din lemn, îmbrăcate în tablă, din iniţiativa Sultanei Simuleasa (1805-1865), probabil rudă.
        Descrierea monumentului: Realizată în plan trilobat biserica a fost compusă iniţial din pronaos, naos şi altar, căruia i s-a adăugat în anul 1800 un pridvor. Pronaosul alungit, boltit cu o calotă semicirculară, este continuat de naos pe care s-a supraînălţat o calotă, tamburul unei turle. Absida altarului este semicirculară la interior şi poligonală la exterior. Decoraţia exterioară păstrată numai în parte, este împărţită în două registre egale, de către un brâu profilat, cel inferior păstrând arcurile originale.
        Pictura bisericii aparţine probabil lui Pană Hagi Avram.
        Important de reţinut: Arhitectura monumentului unde se evidenţiază ancadramentul de piatră al uşii de la intrare, realizat la partea superioară sub formă de acoladă, pisania datând din anul 1654, un interesant potir de argint din 1814, cărţi cu însemnări de la pictorul Pană Hagi Avram, crucea de piatră ridicată de jupan Dumitru Cherana, situată la întretăierea dintre strada Nicolae Filipescu şi Calea Domnească "întru cinstea şi lauda sfântului marelui mucenic Dimitrie" şi unde se presupune că în apropiere a fost un puţ, unde potrivit tradiţiei a fost aruncat trupul lui Tudor Vladimirescu. C. Aricescu a întreprins aici cercetări pentru a descoperi trupul marelui dispărut, dar fără urmări notabile.
       
(Sursa: Târgovişte. Ghid turistic - Mihai Oproiu, Anda Andronescu)

marire     marire     marire     marire



Home