BISERICA "SFINŢII ÎMPĂRAŢI"

        Adresa: Strada Constantin Brâncoveanu, nr. 7.
        Hramul: "Sfântul Nicolae" (1650), "Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena".
        Tipul: Plan sub formă de navă.
        Numele: "Biserica Sfântul Nicolae a Domnului", "Biserica Sfinţii împăraţi", "Biserica Cazacilor".
        Construcţia monumentului s-a efectuat în anul 1650 de către domnitorul Matei Basarab şi de soţia sa Elina "din temelie până în săvârşit ca să fie pomeană în veaci", având ispravnic pe Hagi Constantin.
        Refaceri: Biserica "stricându-se şi desvălindu-se rău a fost dreasă şi şindrilită" de Vasilache Frumuşica în anul 1732. După moartea acestuia, fiul său Dragomir "s-au îndemnat de au învălit-o şi au zugrăvit-o şi au făcut tâmpla şi anvonul afară făcânsu-se ctitori noi". Biserica a avut de suferit în 1821, când a fost transformată în geamie şi a depăşit cu greu vremurile potrivnice. A fost învelită în 1919 cu banii obţinuţi de compozitorul şi dirijorul George Enescu, în urma concertelor susţinute la Târgovişte.
        Descrierea monumentului: Planul bisericii este în formă de navă şi este compus din pronaos, naos şi altar şi ocupă un loc important în istoria arhitecturii munteneşti, influenţa arhitecturii moldoveneşti prin biserica Stelea, fiind evidentă. Contraforţii, ancadramentele uşii şi ferestrelor, bazele stelate ale turlelor etc., sunt inspirate de meşterii moldoveni, toate însă integrate contextului muntenesc. O scară în formă de melc duce la baza unei turle-clopotniţă aflată deasupra pronaosului, adăpostită într-un turnuleţ adosat laturei de nord.
        Un brâu median profilat separă decoraţia exterioară în două registre egale, cu arcuri originale cu ciubuce. Paramentul tencuit a fost ornamentat prin incizie şi culoare, care imită cărămida aparentă, iar brâul este zugrăvit cu roşu, albastru şi alb, imitând o panglică răsucită.
        Pictura a fost realizată de către Matei Basarab, dar noii ctitori au zugrăvit-o prin "Popa Ioan şi fiul său Gheorghe". Cunoaştem că "Ioan... era eromonah zugrav ot schitul Săteni".
        Important de reţinut: arhitectura monumentului, panourile votive ale primilor ctitori, domnul Matei Basarab şi doamna Elina, înfăţişaţi într-o poziţie solemnă şi ctitorii noi din familia Frumuşica, interesantă imagine de epocă. Putem adăuga piatra de mormânt a jupânesei Sima, soţia lui Constantin Conţescu şi portretul popii Petre, protopopul Târgovişîei.

(Sursa: Târgovişte. Ghid turistic - Mihai Oproiu, Anda Andronescu)

marire    


Home