BISERICA "SFÂNTUL NICOLAE ANDRONEŞTI"

        Adresa: Strada Poet Grigore Alexandrescu, nr.46
        Hramul: "Sfântul Nicolae", "Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena" (secolul al XVIII-lea)
        Tipul: structural al edificiilor de navă unică.
        Numele: "Sfântul ierarh Nicolae" (1527, 1695, 1808, 1901, etc.), "Biserica Doamnei Elina" (1653, 1808, 1834), "Biserica Doamnei Stanca" (1773).
        Construcţia edificiului: Primul ctitor al bisericii a fost Manea Persanu, mare vornic al cancelariei domneşti din timpul lui Radu de la Afumaţi, care a realizat edificiul "în zilele lui Io Radu voievod... împreună cu jupaniţa Vlădaia în anul 7036 (1 sept. 1527 - 31 august 1528)".
        Refaceri: Monumentul a avut de suferit în campania turcă din 1595, o interesantă însemnare precizând că "Sinan paşa... au spart biserica şi o au dires popa Goncea Clisearu". La 12 septembrie 1653 Matei Basarab şi soţia sa Elina făceau transformări importante acestui monument, având ispravnic pe Stanciu portar. Spre această biserică şi-a îndreptat atenţia şi "doamna Măria a bunului şi creştinului domnului Io Constantin Basarab (Brâncoveanu) voievod" (1695).
        În cursul secolului al XVIII-lea, a rămas "cu totul pustie... multă vreme", Dimitrie Fiştoştean bogasierul, Constantin Bacă, preotul Androne "învelind-o şi zugrăvind-o", au făcut "tinda... au şindrilit toată biserica,... sfeşnicele cele mari şi... mici" şi, au înzestrat-o şi cu prăvălii în Târgul din Lăuntru. în anul 1912 au fost făcute noi şi ample reparaţii.
        Descrierea monumentului: Plan de navă dreptunghiular, care a cuprins iniţial pronaos, naos şi absida altarului, la care s-a adăugat cu ocazia refacerii lui Matei Basarab un pridvor pe latura de vest, susţinut de opt stâlpi octogonali din zidărie. La exterior se distinge cu uşurinţă refacerea registrului superior de către meşterii lui Matei Basarab, care au realizat o decoraţie interesantă formată din arcaturi gemene, despărţite prin lezene, specifice epocii. Tot acum au fost realizate ancadramentele ferestrelor şi intrării.
        Pictura a fost realizată probabil în anul 1813, când întâlnim prezenţa lui "Nicolae şi Bănică", zugravi ot Săteni.
        Important de reţinut: Arhitectura monumentului, a ancadramentelor de la uşi şi de la ferestre, cele cinci pietre de mormânt:
        a) a lui pan Gheorghe cupeţ (1622);
        b) a jupanului Constantin logofăt za divan (1737);
        c) a Smarandei logofetea za (1778) şi a lui Scarlat (1793) realizată de Nicolae Pietrar;
        d) a jupanului Gherghe şi a jupanului Rentea Dumitru bogasierul, ctitorul bisericii, realizată de meşterii Toma sin Mathei erei şi Muşat;
        e) cea a lui Nicolae polcovnic (1842), lucrată de Soare şi Andrei.
        Vechile icoane împărăteşti din pridvor, dintre care se distinge cea care îl înfăţişează pe Arhanghelul Mihail, redat în tonalităţi calde, cu degradări fine, icoană, ce aminteşte de pictura veneto-cretană dar execuţia este realizată de tradiţia locală. Demne de remarcat sunt şi icoana Sfântului Haralambie, realizată de Nicolae şi Bănică, zugravi din Săteni, candela de argint făcută din iniţiativa domnului Filip Dumitru (1862), cărţi vechi cu interesante însemnări despre istoria oraşului Târgovişte.
(Sursa: Târgovişte. Ghid turistic - Mihai Oproiu, Anda Andronescu)


marire     marire     marire    



Home