"MIRCEA CEL BĂTRÂN: (foto) 23 septembrie 1386 - 31 ianuarie 1418. Mută capitala Ţării Româneşti de la Argeş la Târgovişte. Nu emite documente la Târgovişte. Ctitorii târgoviştene (? = atribuire probabilă): ? capela-paraclis, primul palat, primul zid de incintă şi turnul-citadelă la Curtea Domnească; biserica de lemn cu hramul "Sf.Nicolae" - Mănăstirea Dealu.

        MIHAIL I: (foto) 31 ianuarie 1418 - august 1420. Emite la Târgovişte 4 documente, în slavă, în unul din ele având în titulatură Amlaşul şi Făgăraşul. În 1418 emite primul hrisov din cancelaria domnească de la Târgovişte, subliniind calitatea de capitală a oraşului: "a dat domnia mea din însăşi casa domniei mele şi din însuşi oraşul domniei mele".

        DAN AL II-LEA: (foto) august 1420 - mai 1421; noiembrie 1421 - vara 1428; vara 1423 - după 12 decembrie 1424; mai 1426 - ianuarie 1427; primăvara 1427 - martie 1431. Emite la Târgovişte 12 documente (unul în latină, restul în slavă şi română). Documentul din 28 februarie 1424 întăreşte mănăstirilor Cozia şi Codmeana 10 case de oameni din Târgovişte, scutiţi de dări şi slujbe. La 10 noiembrie (1424) dă, la Târgovişte, un privilegiu de comerţ pentru braşoveni, prin care se stabilesc: libertatea de comerţ, taxele vamale fixate în bani (n.n. - moneda bătută de domn), locurile de vamă, mărfurile nevămuite. Într-un ultim act, dat braşovenilor la 30 ianuarie 1431 în Târgovişte, domnul le întăreşte privilegiul de negoţ dat de bunicul său Mircea cel Bătrân, stipulându-se libertatea comerţului în toată ţara, precum şi vama care se va da pentru mărfurile aduse.

        RADU II PRAZNAGLAVA: mai-noiembrie 1421; vara 1423; după 12 decembrie 1424 - mai 1426; ianuarie - primăvara 1427. Emite la Târgovişte 5 documente, toate scrise în slavă. Documentul din 21 noiembrie 1421 reînnoieşte şi întăreşte privilegiile de negoţ date mai înainte braşovenilor, stabileşte taxele vamale pentru produsele de import-export şi alte mărfuri, precum şi locurile de vamă la Târgşor, Târgovişte şi Rucăr. .

        ALEXANDRU I ALDEA: (foto) martie 1431 - decembrie 1436. Emite la Târgovişte 8 documente, în slavă, reşedinţa fiind numită "scaunul de faţă Târgovişte" . Documentul datat 17 noiembrie 1431, prin care se dă Mănăstirii Dealu (n.n. - ctitoria tatălui său Mircea cel Bătrân) danie de sate scutite, aduce prima atestare documentară pentru satul Răzvad. În documentul datat 9 februarie 1433 dăruieşte Mănăstirii Zografu de la Muntele Athos un obroc anual de 3000 de aspri. Ctitorii târgoviştene: prima fază de construcţie la Mănăstirea Dealu.

        VLAD DRACUL: (foto) decembrie 1436 - după martie 1442; toamna 1443 - noiembrie(decembrie) 1447. Emite la Târgovişte 39 documente, în maghiară, slavă, latină şi română. Documentul datat 1440 cuprinde textul prin care domnul numeşte abate la Mănăstirea Cârţa (Transilvania) pe Mihail plebanul din Târgovişte. Alte documente dau întăriri la Sâmbăta de Sus (20 ianuarie 1437) şi Făgăraş (23 aprilie 1441), iar în documentul din 18 iulie 1437 în titulatura domnului apar Amlaşul şi Făgăraşul. În documentul semnat de domn la 8 noiembrie 1439 (în Târgovişte şi Argeş), domnul dă privilegiu de comerţ negustorilor din Polonia, Galiţia şi Moldova; libertatea de comerţ se acordă cu dreptul de trecere spre Imperiul Otoman, plata fiind de 2 florini daţi la Râmnicu-Sărat, împreună cu "vama cea dreaptă" percepută la târguri. Actul emis la Târgovişte în 24 ianuarie 1437 întăreşte braşovenilor privilegiul de comerţ acordat anterior, precum şi aşezământul din actele trecute; taxele vamale se stabilesc pe tipuri de mărfuri, sunt menţionate mărfurile exportate, iar siguranţa şi libertatea negustorilor sunt garantate. La 8 aprilie 1437 semnează al doilea act de întărire a privilegiilor de negoţ pentru braşoveni, prin care întăreşte aşezământul anterior, stabilind vama în funcţie de felul şi cantitatea mărfii (cea orientală scutită de taxe); se garantează libertatea şi securitatea negustorilor braşoveni. Atitudinea binevoitoare faţă de braşoveni o certifică scrisoarea trimisă din Târgovişte în 1438, care le spune: "ştiţi bine cum v-am apărat eu până acum de turci, şi îmi pun şi capul şi averea mi-o dau bucuros ca să nu vă fie vouă rău", iar actul emis la Târgovişte în 7 august 1444 le întăreşte privilegiul de comerţ acordat de Mircea cel Bătrân în 1413; confirmă tratatul din acel an, deşi "pârcălabii din Bran l-au încălcat", însă domnul le trece cu vederea fapta, dat fiind că a încheiat pace cu Iancu de Hunedoara (care confirmă şi el privilegiul). Ctitorii târgoviştene: Turnul Chindiei; ? contribuţii la prima casă domnească.

        VLADISLAV AL II-LEA: (foto) decembrie 1447 - octombrie 1448; octombrie 1448 - 22 august 1456. Emite la Târgovişte 23 documente (din care 2 sunt considerate fals şi îndoielnic), scrise în slavă şi latină. Documentul datat 2 ianuarie 1450 întăreşte Mănăstirii Cozia o moară lângă Târgovişte şi un loc de chilie. În scrisorile trimise din Târgovişte braşovenlor, domnul îi anunţă de victoria turcilor la Kossovopolje (31 octombrie 1448) sau le cere arme pentru a apăra Chilia de atacurile turceşti (11 aprilie 1453). Ctitorii târgoviştene: prima fază de construcţie la Turnul Chindiei.

        VLAD ŢEPEŞ: (foto) octombrie 1448; august 1456 - noiembrie 1462; după 8 noiembrie - decembrie 1476. Emite la Târgovişte 6 documente (din care unul este considerat fals), în slavă şi latină. Tratatul încheiat în 6 septembrie 1456 la Târgovişte, cu negustorii din Braşov şi Ţara Bârsei, are şi clauze privind ajutorul dat de domn împotriva turcilor, sau acordarea de refugiu pentru domn, dacă este nevoie. Ctitorii târgoviştene: finalizarea lucrărilor la Turnul Chindiei, precum şi "un bun castel" la care lucrau meşterii sibieni.

        BASARAB CEL BĂTRÂN LAIOTĂ: 24 noiembrie - 23 decembrie 1473; primăvara 1474; ante septembrie - 4 octombrie 1474; ianuarie 1475 - ante 8 noiembrie 1476; decembrie 1476 - noiembrie 1477. Emite la Târgovişte 2 documente, în slavă. La 11 iulie 1475 dă, din Târgovişte, un privilegiu de negoţ pentru braşoveni, prin care îl confirmă pe cel dat de tatăl său (n.n.-Dan al II-lea), obligându-se să îi apere şi să-i anunţe dacă vin turcii, "ca să ştiţi cum să vă feriţi". Informaţii despre el în lucrarea lui Antonio Bonfini.

        VLAD CĂLUGĂRUL Curtea: (foto) ante septembrie - după 18 noiembrie 1481; după 23 martie 1482 - septembrie 1495. Emite la Târgovişte 45 documente, în slavă, din care două sunt considerate îndoielnice. Emite încă 1 document la Ruşii Logofătului. Ctitorii târgoviştene: continuă lucrările edilitare de la Curtea Domnească ("un castel sau un palat"), supravegheate de meşterul transilvănean Michel.

        RADU CEL MARE: (foto) 8(15) septembrie 1495 - aprilie 1508. Emite la Târgovişte 73 documente, în slavă. Documentul datat 15 decembrie 1501 întăreşte Mănăstirii Nucetu sate cu mori şi vinărici, bălţi şi sălaşe de ţigani, scutite de toate dările şi slujbele. În 3 decembrie 1507 încheie la Târgovişte un tratat de pace şi alianţă veşnică cu oraşul Sibiu şi cele 7 districte săseşti din Transilvania, cu clauze privind: pacea veşnică şi alianţa în cazul războiului cu turcii: rezistenţa comună la o incursiune a acestora; obligaţia tuturor oraşelor, castrelor şi satelor din districtele săseşti de a se deschide domnului şi familiei sale, însoţitorilor şi familiilor lor, în cazul plecării din ţară; districtele se angajează să nu adăpostească nici un fel de pretendenţi la tronul muntean. În aceeaşi zi se semnează tratatul de închinare şi credinţă cu Vladislav al II-lea, regele Ungariei, prin care domnul reînnoieşte actele anterioare de închinare, promite păstrarea păcii cu regele şi să-i fie vasal credincios; pe saşii din Sibiu îi va ajuta, în cazul unei incursiuni turceşti, iar aceştia vor acorda adăpost domnului şi boierilor săi, dându-i dreptul de a fi liber şi obligându-se să nu ţină la ei pe rivalii lui Radu cel Mare. Este primul tratat muntean, şi încheiat la Târgovişte, care cuprinde numele şi semnăturile boierilor munteni desemnaţi să jure credinţă în numele domnului şi să-şi pună sigiliile. Ctitorii târgoviştene: Mănăstirea Dealu; ? biserica "Sf.Gheorghe" şi ? Mitropolia.

        MIHNEA CEL RĂU: aprilie 1508 - octombrie 1509. Nu emite documente la Târgovişte.

        VLAD CEL TÂNĂR - VLĂDUŢ: (foto) februarie 1510 - ianuarie 1512. Emite la Târgovişte 6 documente. În 10 ianuarie 1511 semnează, la Târgovişte, un tratat de pace şi comerţ cu Barnabas Belay, banul Severinului (n.n. - act despre care domnul arată, într-o scrisoare către braşoveni că - la cererea regelui ungar Vladislav al II-lea - a făcut cu banul "pace bună"). Ctitorii târgoviştene: finalizează construirea Mănăstirii Dealu.

        NEAGOE BASARAB: (foto) 23 ianuarie 1512 - 15 septembrie 1521. Emite la Târgovişte 32 documente, cele mai importante referindu-se la: întăririle şi scutirile date Mănăstirii Dealu (13 decembrie 1514); întărirea pentru Mănăstirea Argeş a vămii domneşti de la ocna mică din Târgovişte (7 ianuarie 1517); +întăririle pentru Mănăstirea Nucetu (1520) şi Mitropolia Târgovişte (1520). În 9 iunie 1520 încheie la Târgovişte un tratat de hotărnicie cu Ioan Zapolya, voievodul Transilvaniei, delegaţii stabiliţi de cei 2 principi convenind ca la hotare să fie "pace şi înţelegere", cei care încalcă tratatul urmând a plăti cu capul; supuşii îşi vor da dările potrivit normelor stabilite, iar hotarele sunt fixate pe munţi, de la Orşova până la apa Oltului. Ctitorii târgoviştene: Mitropolia; biserica "Sf. Gheorghe".

        RADU DE LA AFUMAŢI: (foto) ante 3 februarie - iunie(august) 1522; octombrie - ante 11 iunie 1523; 19 ianuarie - 24 mai 1524; ante septembrie 1524 - sfârşit 1525. Emite la Târgovişte 8 documente.

        VLADISLAV AL II-LEA: ante 11 ianuarie - sfârşit octombrie 1523; mai - ante septembrie 1524; ante 19 aprilie - după 18 august 1526. Emite la Târgovişte 52 documente, din care unul este considerat îndoielnic. Ctitorii târgoviştene: lucrări de apărare în oraş.

        MOISE - VODĂ: (foto) 2 ianuarie 1529 - ante mai 1530. Emite la Târgovişte 1 document, la 31 septembrie 1529, prin care întăreşte Mitropoliei Târgovişte satul Aninoasa.

        VLAD ÎNNECATUL: (foto) iunie 1530 - după septembrie 1532. Emite la Târgovişte 10 documente, cel datat 14 iulie 1532 constituind prima atestare documentară a localităţii Fieni. Ctitorii târgoviştene: Mănăstirea Viforâta.

        VLAD VINTILĂ DE LA SLATINA: (foto) 18 septembrie 1532 - 10 iunie 1535. Emite la Târgovişte 31 documente, cel din 7 aprilie 1534 întărind Mitropoliei Târgovişte satul Aninoasa, în întregime şi cu viile.

        RADU PAISIE (PETRU DE LA ARGEŞ): (foto) 12 ianuarie 1535 - ante 17 martie 1545. Emite la Târgovişte 82 documente, cel din 28 iulie 1536 întărind Mitropoliei Târgovişte vinăriciul boieresc de la Ştefăneşti. În scrisoarea datată 20 iulie 1535, domnul îi mulţumeşte voievodului transilvănean Ştefan Mailath pentru "bunătatea frăţească de care l-a asigurat" şi îi cere să trimită despre aceasta "carte", pecetluită, jurându-i şi el credinţă "cu toţi ai săi". În ianuarie 1536 încheie la Târgovişte un tratat de alianţă cu Ferdinand I, regele Ungariei, tratat care - prin conţinut - are caracter de tratat de închinare şi credinţă, întărind înţelegerile anterioare cu toate prevederile lor. Domnul şi boierii jură credinţă regelui, căruia i se vor alătura în lupta împotriva turcilor şi tătarilor şi, în cazul incursiunii turceşti spre Transilvania, domnul se obligă să reziste în faţa lor. La 7 ianuarie 1543 se semnează la Târgovişte un tratat de închinare şi credinţă, prin care domnul declară supunere regelui maghiar, succesorilor săi şi Coroanei ungare; făgăduieşte ca - împreună cu boierii, dregătorii şi supuşii săi - să fie credincios regelui (ca şi predecesorii săi, Vlad Vintilă de la Slatina şi Vlad Înnecatul), acesta obligându-se să păstreze în Ţara Românească vechile libertăţi; domnul muntean va fi "prieten prietenilor regelui şi inamic duşmanilor săi, în special turcii şi tătarii"; îl va ajuta pe rege cu forţele sale, iar dacă nu-i poate împiedica pe turci, îl va anunţa pe rege asupra pericolului otoman. Ultimele clauze se referă la plata tributului către turci (care "nu va fi mai mare decât cel actual") şi la acordarea de refugiu domnului în Transilvania, la nevoie.

        RADU ILIE - HAIDĂU: (foto) 16 noiembrie 1552 - ante 11 mai 1553. Emite la Târgovişte 2 documente, pentru mănăstirile Argeş şi Tismana; scrie 3 epistole (generalului Castaldo, la 16 ianuarie şi 15 martie 1553) şi comitelui Toma Nádasdy, comisar imperial pentru Transilvania şi căpitan al cetăţii Făgăraş.

        MIRCEA CIOBANUL: 17 martie 1545 - 16 noiembrie 1552; ante 11 mai 1553 - 28 februarie 1554; noiembrie 1558 - 21 septembrie 1559. Emite la Târgovişte 1 document, prin care îi întăreşte moşii lui Tatomir. Scrie 3 epistole primarului sibian Petru Haller şi una lui Francisc Kendy, sfetnic şi consilier al regelui Ungariei.

        PĂTRAŞCU CEL BUN: (foto) martie 1554 - 23 decembrie 1557. Emite la Târgovişte 14 documente, cel datat 15 septembrie 1557 (prin care dăruieşte un sat Mariei, fiica lui Radu Paisie) având o menţiune despre pribegia domnului în Turcia. Mai emite 1 document la Răduleşti. Ctitorii târgoviştene: Mănăstirea Gorgota.

        ALEXANDRU II MIRCEA: (foto) 14 iunie (3 iulie) 1568 - 30 aprilie 1574. Emite la Târgovişte 28 documente, cele mai importante fiind întăririle date Mănăstirii Nucetu (19 septembrie 1570) şi stolnicului Stoica (satul Finta); scrie o epistolă principelui transilvănean Ştefan Báthory, la 16 mai 1572, în care apare şi rugămintea de a ocroti mănăstirea şi vlădicia din Lancrăm, "zidită de boierii pribegi cu banii lor".

        MIHNEA TURCITUL: (foto) după 27/28 septembrie 1577 - iulie 1583; ante 16 aprilie 1583 - după 19 mai 1591. Emite la Târgovişte 73 documente, incluse perioadei 14 septembrie 1578 - 9 (24) septembrie 1579; 10 august 1582 - 30 iulie 1590; cel datat în august 1580 este considerat îndoielnic. Important este documentul din 14 septembrie 1578, prin care domnul întăreşte Mănăstirii Nucetu, în urma unei judecăţi, satul Bădeşti cu tot hotarul, moara şi ţiganii, aşa cum fusese dania ctitorului (Gheorghina pârcălab).

        PETRU CERCEL: (foto) iulie 1583 - 6 aprilie 1585. Emite la Târgovişte 25 documente, în perioada 27 ianuarie 1584 - 28 ianuarie 1585; beneficiarii sunt mănăstiri (cel mai mult Mitropolia Târgovişte) şi particulari. Mai emite 1 document la Popşa. Ctitorii târgoviştene: palatul domnesc şi biserica mare domnească; amenajarea Curţii domneşti, inclusiv grădinile "alla italiana"; sistemul de canalizare în oraş şi palatul domnesc; biserica "Sf. Voievozi".

        MIHAI VITEAZUL: (foto) septembrie 1593 - 9 august 1601. Emite la Târgovişte 63 documente, în perioada 12 noiembrie 1595 - 29 august 1599; cele mai importante se referă la întăririle date Mitropoliei Târgovişte (28 decembrie 1595, 13 decembrie 1597) şi Mănăstirii Gorgota (7 iulie 1596, 3 decembrie 1597). Din Târgovişte, domnul trimite mai multe scrisori, către principele Sigismund Báthory, arhiducele Maximilian de Habsburg, împăratul Rudolf al II-lea. La 30 mai/9 iunie 1598 se semnează la Mănăstirea Dealu, între Mihai Viteazul şi comisarii imperiali Ştefan Szuhay şi Nicolae Istavanffy (trimişii lui Rudolf al II-lea, împărat al Germaniei şi rege al Ungariei), un tratat care are caracter antiotoman şi prevede, în principal, continuarea războiului cu turcii. Se recunoaşte suzeranitatea împăratului, domnul se angajează să presteze omagiu, se garantează domnia ereditară a lui Mihai Viteazul şi urmaşilor săi, sau "a unui autohton ortodox dacă domnul nu are urmaşi"; ţara nu plăteşte tribut împăratului, însă acestuia i se va depune omagiu anual; războiul antiotoman este susţinut de împărat cu subsidii (plata a 5000 de mercenari); se garantează exercitarea culturlui ortodox, libertatea de comerţ pentru negustorii munteni în Translivania şi Ungaria, precum şi a celor transilvăneni în Ţara Românească. La 16/26 iunie 1599, la Târgovişte se semnează un tratat de închinare şi credinţă între Mihai Viteazul şi trimişii lui Andrei Báthory, principele Transilvaniei (George Ranazeli şi Nicolae Vitež). Domnul acceptă suzeranitatea principelui, care recunoaşte domnia ereditară în familia domnului (primul menţionat fiind prinţul Nicolae Pătraşcu); domnul se recunoaşte vasal principelui şi se obligă să-l anunţe de "toate uneltirile făcute contra lui".

        NICOLAE PĂTRAŞCU: (foto) noiembrie 1599 - septembrie 1600. Emite la Târgovişte 16 documente, în perioada 28 decembrie 1599 - 9 iulie 1600. În două documente principele apare în titulatură şi ca "domn al Ţării Ardealului, mare crai al întregului Ardeal" (în virtutea tratatelor încheiate cu imperialii şi transilvănenii), iar în documentul emis de Mihai Viteazul la Iaşi în 6 iulie 1600 prinţul este numit "domn al Ţării Româneşti, Transilvaniei şi Moldovei". Cele mai importante documente scrise la Târgovişte se referă la întăririle date Mitropoliei Târgovişte (ianuarie 1600) şi lui Calotă mare ban, pentru proprietăţile din oraş (26 ianuarie 1600). Scrie la Târgovişte mai multe epistole, cea mai importantă la 16 iunie 1597 şi adresată lui Ioan Keserii de Ghisart (n.n. - fiul domniţei Zamfira, fata lui Moise-Vodă, refugiată şi căsătorită în Transilvania), în care îi mulţumeşte pentru penele trimise în dar (n.n. -de cocostârc, foarte rare şi preţuite, pe care le va purta atunci când îi întâmpină pe comisarii imperiali Istvanffy şi Szuhay) şi îl anunţă că domnul a fost de acord ca Ioan să vină pentru a-şi lua înapoi moşia rămasă de la mama sa.

        SIMION MOVILĂ: (foto) după 25 noiembrie 1600 - după iulie 1601; noiembrie 1601 - iulie 1602. Emite la Târgovişte 28 documente, din care 21 în slavă, incluse perioadei 26 ianuarie 1601 - 20 iunie 1602. Cel mai important se referă la întăriri date Mănăstirii Gorgota (26 ianuarie 1601). Într-o scrisoare trimisă în 1606-1607 papei Paul al V-lea, Simion Movilă semnează "Dei gratia Palatinus et Princeps Terrarum Moldaviae et Valachiae Transalpinae", fiind primul domn - după Mihai Viteazul - care utilizează această formulă. Scrisoarea poartă stema unită a Moldovei şi Ţării Româneşti, prima de acest tip folosită.

        RADU MIHNEA: (foto) septembrie 1601 - martie 1602; martie - mai 1611; septembrie 1611- august 1616; august 1620 - după 14 august 1623. Emite la Târgovişte 386 documente, din care 1 este considerat îndoielnic; printre cele mai importante, sunt actele de întărire date pentru Mănăstirea Gorgota (5 aprilie 1611, 15 februarie 1612, 10 ianuarie 1623), Mănăstirea Dealu (15 iunie 1612, 10 iulie 1614), Mănăstirea Nucet (5 mai 1613, 19 septembrie 1620), Mănăstirea Strâmbu (20 iulie 1614, 2 iulie 1615, 27 aprilie 1616), Mitropolia Târgovişte (14 iulie 1615), Mănăstirea Mărgineni (8 februarie 1621). Documentul din 10 iulie 1614 are la început chipurile Sf.Nicolae, a doua pagină prezentând familia domnului (soţia Arghira şi fiul Alexandru). După obţinerea domniei în Moldova, Radu Mihnea se intitulează, în 1624, "hospodar şi voievod al Ţării Moldovei şi Munteniei", în virtutea domniilor duble pe care le are. Ctitorii târgoviştene: ? biserica mare domnească (după unele opinii).

        RADU ŞERBAN: (foto) după 9 august 1602 - ianuarie 1611; iunie - după 8 septembrie 1611. Emite la Târgovişte 237 documente; printre întăririle date de domn, sunt şi cele pentru Mitropolia Târgovişte (12 septembrie 1604), Mănăstirea Cobia (29 ianuarie, 15 martie şi 9 iunie 1608), Mănăstirea Panaghia (17 iunie 1608), Mănăstirea Gorgota (4 ianuarie 1610), Mănăstirea Vieroş (24 februarie 1610). Domnul scrie la Târgovişte memoriul dus de clucerul Radu Buzescu la Praga (septembrie 1603) şi mai multe epistole, către: consilierul imperial Paul Khrausenegg de Fessenderf (12 iulie, 26 iulie şi 25 septembrie 1604), magiştrii oraşului Sibiu (31 august 1604), căpitanului Ioan Pettky de Ders (7 aprilie, 23 şi 25 iulie, 10, 20, 28 şi 29 septembrie 1606), împăratului Rudolf al II-lea (1619). Într-un document emis la Târgovişte în 1608, domnul se intitulează "creştinul Radu voevod a toată Ţara Românească ce este den ungurime descălecată" (n.n. - originea transilvăneană a Valachiei). În 27 iulie/5 august 1605, la Târgovişte se semnează jurământul de credinţă şi prietenie făcut de Radu Şerban către principele transilvănean Ştefan Bocksay, depus de domn şi boieri în faţa delegaţilor care - la rândul lor - depun jurământ de credinţă şi prietenie domnului muntean, promit ajutor împotriva lui Simion Movilă şi, dacă vor fi "tulburări", domnul şi boierii lui îşi vor găsi adăpost în Transilvania.

        GAVRIL MOVILĂ: (foto) august 1617; ante 2 iunie 1618 - după 22 iulie 1620. Emite la Târgovişte 37 documente (până la 16 ianuarie 1619) + 148 documente după această dată; în 10 documente, Amlaşul şi Făgăraşul apar în titulatura domnului. Printre cele mai importante documente, sunt cele care conferă întăriri mănăstirilor Nucet (20 august 1618) şi Blaj (8 iulie 1619), precum şi Mitropoliei Târgovişte (2 februarie 1619). În 25 aprilie/5 mai 1619, la Târgovişte se semnează tratatul de alianţă între domn şi principele transilvănean Gabriel Bethlen, cu clauze privind modalităţile de ajutorare reciprocă, soluţionarea litigiilor de hotar, restituirea reciprocă a fugarilor, angajament de sprijin "cu puterile şi cu armele" din partea domnului muntean. Principele se obligă să nu dea azil boierilor fugari, să restituie ţăranii şi ţiganii fugiţi peste graniţă; de asemenea, prevederi în legătură cu adăpostirea refugiaţilor de război şi libertatea deplină a comerţului în cele două principate.

        ALEXANDRU ILIAŞ: (foto) septembrie 1616 - mai 1618; după 3 noiembrie 1627 - ante 15 octombrie 1629. Emite la Târgovişte 93 documente, din care 1 este considerat îndoielnic; 44 documente sunt scrise în slavă, iar în 8 documente emise în anii 1616-1617, Amlaşul şi Făgăraşul apar în titulatura domnului. Cele mai importante dau întăriri mănăstirilor Gorgota (noiembrie 1616), Stelea Târgovişte (2 aprilie 1617), Panaghia (17 iunie 1617), Dealu (1 mai 1628).

        ALEXANDRU COCONUL: (foto) după 14 august 1623 - după 3 noiembrie 1627. Emite la Târgovişte 95 documente, din care 85 sunt scrise în slavă; Amlaşul şi Făgăraşul apar în titlutaura domnului într-un document datat 1624. Printre cele mai importante documente sunt cele care dau întăriri Mitropoliei Târgovişte (28 martie 1624, 30 martie 1625 ) şi Mănăstirii Brâncoveni (28 mai 1624). În documentul emis la 20 aprilie 1625, principele se intitulează "domn a toată Ţara Românească, ce-i den ungurime descălecată" (n.n. - originea transilvăneană a Munteniei). Informaţii despre el în scrisoarea trimisă la 17 septembrie 1623 de ambasadorul Philippe de Harlay, conte de Césy, care spune că "s-a încălcat obiceiul" prin urcarea în domnie a fiului lui Radu Mihnea, despre care spune că a dat marelui vizir 100 000 de scuzi.

        LEON TOMŞA: ante 15 octombrie 1629 - 21 iulie 1632, la Bucureşti şi Târgovişte. Emite şi la Târgovişte 2 documente, pentru Mănăstirea Nucet (11 iunie 1631) şi megieşii din Piscani-Glodeni (16 ianuarie 1632).

        MATEI BASARAB: (foto) septembrie 1632 - 9 aprilie 1654. Readuce la Târgovişte reşedinţa domnească. Emite la Târgovişte 30 documente, în perioada 20 mai 1637 - 12 mai 1653, beneficiarii fiind Bunea Grădişteanu logofăt (7 iunie şi 20 august 1638), Mănăstirea Panaghia (8 ianuarie 1639), Grama pitar (8 aprilie 1639), Socol Cornăţeanu stolnic (5 decembrie 1639), Leca comis (3 august 1642), Drăghici spătar (16 ianuarie 1644), Dragomir mare vornic (26 aprilie 1646), Mareş logofăt (15 aprilie 1649), Dumitraşcu Filipescu stolnic (12 ianuarie 1650 şi 22 februarie 1653), Mănăstirea Căldăruşani (15 mai 1651), Dumitru căpitan din Târgovişte (12 mai 1653). Domnul trimite din Târgovişte 18 scrisori, către: primarul braşovean Mihail Eötvös şi tricesimatorul Thoma Pavay (10 ianuarie, 1 februarie, 6 şi 17 martie, 7 octombrie şi 14 noiembrie 1644, 19 ianuarie, 18 şi 20 februarie1645, 15 mai 1645, 24 iunie şi 13 iulie 1646, 23 şi 27 iunie 1650, 9 mai şi 22 iunie 1651), cu referire la mai multe probleme - datoriile braşovenilor către el, pricini cu oierii de la graniţă sau cu negustorii, solii trimişi de domn acolo, intermedierea pe care domnul o face pentru transilvăneni, postavul pe care l-a comandat în oraş pentru dorobanţii din armată, sau tărăgănarea de către "meşterul de clopot" a lucrărilor comandate (n.n. - pentru bisericile "Sf.Împăraţi" şi "Sf.Nicolae-Androneşti"). În 12/22 aprilie 1647, la Târgovişte se încheie un tratat de bună vecinătate cu Gheorghe Rákóczi I, principele Transilvaniei, care confirmă clauzele şi făgăduielile anterioare (n.n.-tratatele din 1635, 1636 şi 1638). Ctitorii târgoviştene: sistemul de fortificaţii al oraşului; baia publică; zidurile de incintă şi capela-paraclis de la Curtea domnească; bisericile "Sf. Nicolae-Androneşti", "Sf. Împăraţi" şi "Sf. Nicolae - Geartoglu" (refăcută).

        CONSTANTIN ŞERBAN: (foto) 9 aprilie 1654 - martie 1658. Emite din Târgovişte 12 documente, în perioada 16 mai 1654 - 8 august 1656; beneficiarii sunt Mănăstirea Cobia (6 iulie 1654 şi 5 iulie 1656), Mihai logofăt (12 decembrie 1655), Gheorghe Băleanu mare vornic (27 februarie 1656), Constantin fost mare postelnic (8 august 1656), particulari. Scrie din Târgovişte 2 epistole primarului braşovean Mihail Eötvös (la 7 februarie şi 29 mai 1657), interesante mai ales prin peceţile aplicate (una mică, roşie, are corbul cu crucea în cioc; a doua este mare, cu coroană, compusă cu elemente fitomorfe şi antropomorfe). În (decembrie) 1655, la Târgovişte se încheie un tratat de alianţă şi prietenie cu principele transilvănean Gheorghe Rákóczi II, care preia jurământul făcut de boieri şi mitropolit la Ernut, cu clauze privind ajutorul reciproc (înştiinţări, armată, neprieteni, etc), hotarele dintre cele două ţări (identice prevederilor din timpul lui Matei Basarab); domnul va depune jurământ de credinţă principelui şi îşi va alege slujitorii "din boierii plăcuţi principelui" , acesta primind şi un tribut de 3 000 galbeni vechi (n.n. - un tribut mărit, faţă de cel care anterior era de 2 500 galbeni9. Nu se menţionează nimic despre darul de cai, atât de insistent formulat în tratatele şi convenţiile încheiate de Matei Basarab, şi descris amănunţit în Autobiografia şi Memoriile lui Ioan Kemény. Ctitorii târgoviştene: Casa Bălaşa (1656).

        MIHNEA AL III- LEA (MIHAIL) RADU: (foto) martie 1658 - noiembrie 1659. Este ultimul domn din dinastia Basarabilor, în linie masculină, şi ultimul principe rezident la Curtea domnească din Târgovişte(care va fi distrusă de Grigore Ghica, din porunca turcilor). Nu emite documente la Târgovişte. Ctitorii târgoviştene: ? biserica mare domnească, dat fiind că este pictat în tabloul votiv.

        CONSTANTIN BRÂNCOVEANU: (foto) 28 octombrie 1688 - 24 martie 1714. Readuce reşedinţa domnească la Târgovişte, de unde emite 4 documente ; cel mai important dintre ele întăreşte Mănăstirii Horezu (ctitoria domnului) case şi alte bunuri la Târgovişte (7 iunie 1714). Domnul este autorul unor însemnări fragmentare, notiţe şi autografe, scrise pe filele unor calendare editate în limbile română şi greacă, cuprinzând ştiri din anii 1693-1695, 1699, 1700, 1703 şi 1707. Din bogata corespondenţă a principelui, scrisorile trimise din Târgovişte cuprind informaţii interesante: mulţumeşte braşovenilor pentru "cercetare şi plocon", la 14 octombrie 1697 (n.n.-urările şi darul pentru nunta fiicei sale Ilinca, cu Scarlat Mavrocordat); la 13 ianuarie 1707, în altă epistolă trimisă braşovenilor, justifică luarea unor taxe noi din nevoia de a plăti turcilor tributul, deoarece "cer mult, au început cu el, cu boierii şi mănăstirile, iar eu am putut scuti de taxele obişnuite doar judeţii, fălnagii şi gubernatul". Alte epistole se referă la problema comenzilor de postav făcute de domn, la 5 decembrie 1697 el scriind că "postavul se face în toţi timpii de treaba slujitorilor noştri" şi cerându-le braşovenilor ca materialele comandate "să fie ieftine, vreo 240 bucăţi postav albastru, iar roşu să nu fie nimic", preţul fiind de "13 ţi ˝ taleri bucata, ţi să fie bun", termenul final de livrare fiind sfârşitul lui februarie 1698. De altfel, din multele scrisori trimise de domn în perioada noiembrie 1697-1698, şi anul 1707, se observă spiritul comercial al lui şi buna cunoaştere a preţurilor şi pieţei, inclusiv în fermitatea comenzilor făcute şi valoarea acontului trimis la Braşov. Aceeaşi pricepere, marcată de o supărare evidentă în fermitatea textului şi în intransigenţa faţă de meşteri, o arată domnul şi în scrisorile care tratează comenzile de clopote făcute lui Hendrec Lambru (n.n. - unele din acestea erau destinate şi bisericilor târgoviştene, precum "Sf. Împăraţi" şi "Sf. Nicolae-Androneşti"), sau comenzile pentru "arginturile" lucrate de Georg May ; acestuia îi scrie din Târgovişte, la 21 iulie 1707, că "îi trimite aur să le poleiască", piesele fiind aduse la 20 august 1707. Scrisoarea din 21 iulie 1707 este foarte importantă şi pentru alte informaţii cuprinse în ea, ca şi pentru definirea relaţiilor pe care domnul le are cu braşovenii sau cu Transilvania în general; în primul rând, domnul scrie că este "foarte supărat" de situaţia omului său Andreiaş, ispravnicul caselor din Schei, pe care "l-au supărat ţeihiul (n.n.-breasla) cojocarilor şi al croitorilor", descuind încuietorile şi lăzile lui, faptă despre care domnul consideră că "se atinge şi de cinstea noastră". Al doilea element inedit îl constituie referirea la "treaba noastră tainică, încredinţată lui Gheorghe Ţaco" (n.n.- trimis de domn în solie la Sibiu). Ctitorii târgoviştene: finalizarea lucrărilor la biserica mare domnească (adăugiri, pictura, mobilier); refacerea palatului ridicat de Petru Cercel şi racordul cu prima casă domnească; refacerea băii domneşti; amenajarea grădinilor domneşti, inclusiv ridicarea unui foişor; construirea caselor din incinta Curţii domneşti şi din afara ei (Casa Coconilor); refacerea /îngrijirea complexelor ecleziastice "Mitropolia", "Stelea" şi Dealu, a bisericilor "Sf. Împăraţi" şi "Sf. Nicolae-Geartoglu".

        ŞTEFAN CANTACUZINO: 25 martie 1714 - 15 decembrie 1715. Nu emite documente la Târgovişte; în 1714 se tipăreşte aici foaia volantă Hrisov pentru abrogarea văcăritului, cu pecetea domnului aplicată în ceară roşie. În cele două scrisori trimise din Târgovişte patriarhului Hrisant de Ierusalim, domnul vorbeşte despre tatăl său (şi trimite în dar unul "din noile calendare" primite din Occident), corespondenţa lui cu patriarhul şi rolul acestuia în încheierea păcii ruso-turce."

(Sursa: Istoria Târgoviştei. Cronologie enciclopedică - George Coandă)



Home